Referitor la mandatele aleșilor locali ele pot înceta de mult înainte de termen. Cadrul juridic a fost stabilit cu 6 ani în urmă de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia 74 din 16 noiembrie 2020 dată în procedura hotărârii prealabile (HP). Decizia este obligatorie potrivit articolului 521 aliniat 3 cod procedură civilă. La Pct. 76 se precizează că aleșii locali în privința cărora, s-a constatat a fi în stare de incompatibilitate sau conflict de interese, legiuitorul a prevăzut că mandatul lor încetează de drept, conform art. 160, 193 şi 204 din Codul administrativ. Interpretarea extensivă a codului administrativ are la bază o decizie mai veche a Curții Constituționale Nr 418 din 2014 în cuprinsul căreia, din economia argumentației de la Pct. 36-41 ( în special Pct 39), rezultă că este neconstituțională încetarea mandatului doar în caz de incompatibilitate, iar pentru egalitate de tratament mandatul va înceta și în cazul conflictelor de interese, ambele fiind instituții juridice menite să protejeze integritatea funcționarului public. CCR a precizat clar faptul că cele două noțiuni trebuie interpretate în sensul că odată constatată definitiv existenta unei stări de incompatibilitate sau conflict de interese, persoana respectivă decade din dreptul de a mai ocupa orice altă funcție eligibilă. Noua intervenție legislativă sincronizează de fapt textul de lege cu viziunea și practica deja conturată a instanței.
Ridicarea nivelului de exigență pentru ocuparea funcțiilor ar trebui să fie o normalitate. Iar cei a căror conduită din trecut a lăsat de dorit li se poate spune simplu „Nemo auditur propriam turpitudinem allegans”-Nimeni nu se poate apăra invocând propria greșeală.
Redăm mai jos pe larg deciziile instanțelor referitoare la aceste aspecte :
Prin Decizia I.C.C.J. Nr. 74 din 16 noiembrie 2020 emisă în cadrul procedurii de HP ( hotărâre prealabilă ), obligatorie potrivit articolului 521 alineat 3 cod procedură civilă, instanța a statuat că nu este nimic nelegal în a înceta mandatul alesului local în situația în care în sarcina acestuia se constata o situație de incompatibilitate sau conflict de interese.
În speța dedusă judecații, reclamantul, persoană fizică, în calitate de primar a sesizat instanța de contencios administrativ cu o cerere de anulare a ordinului emis de prefectul județului prin care s-a constatat încetarea de drept a mandatului său de primar, înainte de expirarea duratei acestuia. Reclamantul a invocat faptul că ordinul a fost emis după rămânerea definitivă a raportului de evaluare prin care s-a constatat starea de incompatibilitate, adică reclamantul a invocat prescrierea dreptului prefectului de a emite ordinul de revocare.
În cadrul litigiului, reclamantul a susținut că nu poate fi sancționat un primar pentru o faptă pe care a săvârșit-o în timpul unui alt mandat deja încheiat, întrucât se poate ajunge să fie depășit termenul de prescripție a răspunderii.
Analizând cauza, Curtea a constat faptul că nu poate reține această critică, fiind în logica reglementării ca verificarea existenței împrejurărilor de natură să atragă un conflict de interese sau o stare de incompatibilitate să vizeze în primul rând perioada în care persoana în cauză a deținut funcția publică. Activitatea de evaluare a declarației de avere și a conflictelor de interese și a incompatibilităților se efectuează de către Agenția Națională de Integritate «atât pe durata exercitării funcțiilor ori demnităților publice, cât și în decursul a 3 ani după încetarea acestora». Cu alte cuvinte, textul fixează un termen înlăuntrul căruia Agenția are dreptul de a efectua evaluarea fie la începutul acestuia, fie pe parcurs fie spre final. Astfel, aceasta are la dispoziție un interval de timp egal cu durata mandatului alesului local, la care se adaugă încă 3 ani de la momentul încheierii mandatului, în care aceasta poate efectua activitățile amintite. Așadar, textul menționat stabilește numai termenul maxim în interiorul căruia Agenția Națională de Integritate își poate exercita competența amintită, fără a conține vreo reglementare referitoare la prescripția răspunderii persoanei asupra căreia a purtat evaluarea. Normele, regulile și termenele în care răspunderea civilă (delictuală, pentru fapta proprie), penală sau administrativă (disciplinară) se prescrie, nemaiputând fi angajată, sunt reglementate doar de normele specifice acestor materii.
„Pentru aleșii locali (primar, președinte al consiliului județean, consilier local sau județean), în privința cărora, printr-un raport de evaluare definitiv, s-a constatat că este în stare de incompatibilitate sau conflict de interese, legiuitorul a prevăzut că mandatul lor încetează de drept, conform art. 160, 193 și 204 din Codul administrativ ( OUG 57/2019) , normele fiind preluate din fosta Lege nr. 215/2001, iar situația juridică trebuie constatată prin ordin al prefectului„, s-a arătat în cuprinsul motivării deciziei.
Acest ordin nu este emis în virtutea atribuțiilor prefectului de a sancționa alesul local, competențe care nu-i sunt recunoscute prin lege, ci pentru „a constata, respectiv de «a lua act» de încetarea mandatului de primar, în anumite cazuri, expres prevăzute de lege.
Cu privire la succesiunea în timp a evenimentelor generatoare de consecințe juridice, curtea a arătat că „Ordinul emis de prefect, în exercitarea acestei atribuții legale, este un act administrativ de autoritate, cu caracter declarativ, în sensul că, prin acesta, se ia act de o situație juridică preexistentă, clarificându-se și definitivându-se, astfel, raporturi juridice stabilite anterior, prin alte acte juridice”.
În acest sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin Deciziile Nr. 544 din 12 iulie 2016, paragraful 16 și Nr. 175 din 29 martie 2016 , paragrafele 24 și 25. În considerentele primei dintre deciziile menționate mai sus s-a arătat faptul că „Încetarea de drept a mandatului aleșilor locali se înscrie deci într-o formă specială de răspundere administrativă, alta decât cea disciplinară.”
În acest context Înalta Curte de Casație și justiție a admis sesizarea formulată de Tribunalul Argeș — Secția civilă, complet specializat de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 2.897/109/2018 și a stabilit faptul că cadrul acțiunii de anulare a ordinului prefectului prin care se constată încetat de drept mandatul alesului local ca urmare a constatării situației de incompatibilitate, nu poate fi invocată prescripția răspunderii administrative.
Tot I.C.C.J. prin Decizia 1/2021 emisă de completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, deși se referă in principal doar la incompatibilități, le tratează în cuprinsul considerentelor împreună cu noțiunea conflictului de interese.Raționamentele expuse decurg din textul articolului 25 alineat 3 din Legea 176/2010 care prevede că „fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcție ori, după caz, constituie abatere disciplinară şi se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective.„
Ambele decizii au de fapt la bază și o decizie anterioară a Curții Constituționale, Nr. 418 din 2014 care în paragrafele 36-41 a statuat că pentru a corespunde exigenţelor de claritate, precizie şi previzibilitate, prevederile articolului 25 aliniat 2 teza a doua din Legea nr. 176/2010 privind exercitarea funcțiilor și demnităților publice, trebuie interpretate în sensul voinței legiuitorului de asigurare a integrității în exercitarea funcțiilor publice, inclusiv prin stabilirea unor interdicții şi aplicarea unor sancțiuni în cazul persoanelor cu privire la care s-a constatat încălcarea regimului incompatibilităților sau conflictului de interese. Curtea a plecat de la de la premisa că intenția legiuitorului a fost aceea de a sancționa persoanele cu privire la care s-a constatat încălcarea regimului juridic privind incompatibilitățile sau conflictul de interese, fără a face vreo diferență între tipul funcțiilor elective deținute.
„Pentru a integra prevederile art. 25 alin. (2) teza a doua în litera şi spiritul Legii nr. 176/2010, astfel încât acestea să corespundă voinței reale avute de legiuitor la momentul adoptării lor, conținutul acestora trebuie interpretat în sensul că odată constatată definitiv existenta unei stări de incompatibilitate sau conflict de interese, persoana în sarcina căreia această stare a fost stabilită decade din dreptul de a mai ocupa orice altă funcție eligibilă, prevăzută de art. 1 din lege, (incluzând astfel pe toți aleșii locali menționați la Pct 30), pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului” a mai arătat Curtea Constituțională în cuprinsul deciziei.
Internet Cafe News