Nicusor Dan a susținut marți, un discurs la Palatul Cotroceni, în timpul întâlnirii cu noii magistrați definitivi, absolvenți ai Institutului Național al Magistraturii, promoția 2023–2025.
Președintele și-a început discursul spunându-le noilor judecători și procurori că „puține profesii publice au o influență atât de mare asupra modului în care cetățeanul percepe statul român”. Nicușor Dan nu știe faptul că, potrivit articolului 124, aliniat 1 din Constituție, justiția se înfăptuiește in numele legii, nu în numele statului român. Statul român este reprezentat în exclusivitate de politicieni, nu de magistrați așa că imaginea statului va fi proastă încă multă vreme de aici încolo.
Președintele și-a fundamentat observațiile pe „propria experiență de justițiabil și pe „câteva mii de ore” petrecute în sălile de judecată. Timp pe care nu l-a petrecut în calitate de procuror, de judecător sau de avocat, ci doar de persoană fizică care asistă. Președintele Nicușor Dan încearcă să acrediteze ideea conform căreia, dacă stai pe marginea bazinului olimpic înveți să înoți sau dacă stai în tribuna stadionului de fotbal ești la fel de priceput ca Messi .
„Am văzut o tentație de a da dreptate statului. Nesănătoasă. Pentru că, dacă lași statul să greșească o dată, va greși și a doua, și a treia oară”, a declarat președintele. Adică, dacă ai 10 cereri nefondate împotriva unei instituții publice și sunt respinse toate, președintele sugerează că nu e bine, iar instanțele ar trebui din perspectiva sa să mai și admită dintre cereri ca să fie echilibrată statistica prezidențială.Președintele nu a auzit de prezumpția de legalitate a unui document oficial. Această prezumție trebuie răsturnată cu probe și argumente legale de către contestatar. Nu e după ureche, sau după cum dă bine la numărătoarea prezidențială.
„Am mai văzut o tentație de conformism: dacă toți merg într-o direcție, de ce să merg eu în alta? Aici este nevoie de curajul propriei opinii”, le-a transmis acesta magistraților. Cu alte cuvinte dacă cumva există o practica judiciară unitară, închegată și coerentă, președintele spune ca ar fi bine să iasă în față cineva și să o dea peste cap.
„Este o chestiune interesantă pentru cineva care își începe activitatea acum: relația individului cu sistemul. Îmi aduc aminte că, în 2020, când am preluat mandatul de primar general, mă întrebam până unde o să forțez relația aceasta”, a spus președintele..
Nu putem știi ce a avut în vedere președintele când a făcut această afirmație însă am putea deduce, de exemplu, că probabil că făcea eforturi să se poziționeze împotriva primăriei pe care trebuia să o conducă .Un subiect interesant ar fi să știm dacă, în prezent, Nicușor Dan este și împotriva președinției . Tot ca parte a luptei antisistem, desigur.
„Este o tentație a aroganței, pentru că ați făcut o școală grea și ați fost selectați dintre mulți oameni care au făcut studii juridice. Dar ceea ce vă spun este că tot timpul, de la mulți oameni, ai de învățat”, a afirmat Nicușor Dan.O a doua problemă indicată de președinte este suficiența profesională.„Mai există tentația suficienței, pe care, din nou, am văzut-o la câțiva dintre magistrați. Același lucru: este în joc imaginea statului român, iar pentru dezvoltarea personală nu este bine”, a spus șeful statului.
Extrem de insultător să le arunci în față proaspeților absolvenți că sunt aroganți si suficienți.”Pentru că au învățat prea mult.” Orice șef de instituție matur felicită absolvenții pe care îi are în față, însă președintele se arată mai degrabă complexat de reprezentanții acestei profesii și simte nevoia să-i atace de pe teren propriu.
Și asta pentru că dacă Nicușor Dan avea o problema cu corpul magistraților trebuia să meargă în CSM. Acolo are cadrul legal să se exprime. Să-i înfrunte. A promis de atâtea ori că va merge, însă nu a făcut-o niciodată. Probabil simte că nu ar face față discuției în acel format și o evită.
În continuare președintele a insistat că sistemul judiciar este un „serviciu public, se adresează cetățenilor și trebuie evaluat inclusiv prin nivelul de încredere pe care îl are în societate. Sistemul de Justiție este unul public, se adresează publicului și este măsurat de public. Cel mai important indicator este încrederea oamenilor în sistemul de Justiție”, a declarat șeful statului. Nu am găsit nici un text de lege și nicio definiție legală care plasează justiția în cadrul serviciilor publice. Dacă președintele are așteptări de la o instituție cu caracteristici serviciu public ar trebui ca președintele să indice sau să definească legal acest serviciu și să precizeze ce anume să facă acest serviciu în raport cu publicul. În mod egal pentru toți bineînțeles. Apă, gaz, canal , transport, medicină , învățământ , culte toate oferă cetățenilor servicii egale și benefice. Cum ar trebui să arate justiția ca serviciu public în beneficiul egal al tuturor ? Toți achitați sau toți condamnați, toate cererile admise sau toate respinse ? Toată lumea să aibă dreptate împotriva tuturor sau nimeni in nicio situație?
În analiza președintelui, „mai întâi a existat o perioadă în care politicul a neglijat Justiția. Ulterior, dinspre sistemul judiciar s-ar fi produs unele excese, în special în domeniul salarizării”. Nicusor Dan nu a precizat deloc ale cui sunt excesele si in ce au constat ele. Salarizarea magistraților se face prin lege , cuantumul pensiei este stabilit tot de către Parlament prin lege. Putem sugera eventual că președintele nu înțelege noțiunea juridică a punerii in executare a unor hotărâri judecătorești definitive privind litigiile de muncă. Respectarea unei hotărâri judecătorești prin care s-a recalculat corect salariul, constituie un exces în viziunea președintelui.
„În etapa următoare, disputa a degenerat într-o campanie publică de blamare a întregului corp profesional” a spus Nicușor Dan. Blamare la care el, președintele, a participat activ alături de primul ministru Ilie Bolojan. Aproape că nu era zi lăsată de la Dumnezeu sa nu iasă pe post, ba unul, ba celălalt, și să spună că pensiile sunt prea mari, chiar dacă acestea fuseseră stabilite prin legi vechi de peste 20 de ani si menținute de toți politicienii. E mult mai comod să blamezi câteva mii de oameni care nu au cantitatea necesară a influență votul, pentru o lege pe care nu ei au adoptat-o, pentru că oricum nu puteau să facă asta. Și devii eroul altor câteva milioane. Simplu și cinic.
Șeful statului a pus în fața judecătorilor și procurorilor și una dintre cele mai grave probleme ale sistemului judiciar: doar aproximativ 25% dintre români mai au încredere în Justiție.Potrivit ultimului raport OECD cu privire la țările membre și candidate, în România încrederea în justiție se ridicĂ la 35 %. O eroare de 10 procente nu pare esențială pentru primul matematician al țării. Ne întrebam dacă 10 % eroare la numărarea voturilor sale ar fi fost tot o bagatelă în viziunea președintelui.
„Sunt convins că lucrurile nu pot decât să evolueze în direcția potrivită. Sunt convins că există multă bună-credință. Trebuie doar să reușim să aranjăm toate aceste bunei-credințe individuale într-un sistem care să funcționeze”, a declarat Nicușor Dan. Cum ar dori președintele sa se producă aceasta aranjare? Administrativ si legal. Prin ce modificări legislative sau ordine interne. Cum sa le „aranjezi” ?
„Lucrul bun este că am separat cercetarea penală de televizor”, a mai susținut președintele. „Am separat” este o afirmație la persoana întâia. Singular sau plural. Când și cum a separat președintele ? Prin această afirmație, Nicușor Dan demonstrează calitatea de novice si in ceea ce privește funcționarea presei. În contextul în care în procedurile judiciare nu sunt angrenate persoane publice importante, desigur nici televiziunile nu sunt interesate de derularea acestor proceduri. Necunoscuții nu fac rating.
„Faptul că acte importante din dosare importante nu mai ajung «pe surse» în spațiul public este un pas înainte”, a afirmat președintele. Documentele importante nu mai ajung in spațiul public din același motiv, documentele nu sunt relevante în raport cu persoanele anchetate.
Internet Cafe News