Conform raportului OECD privind Factorii de Încredere în Instituțiile Publice 2026 Rezultate dat publicității recent, încrederea în guvernele naționale ale țărilor membre s-a stabilizat la un nivel scăzut. Acesta arată că 40% dintre persoanele chestionate în țările OECD raportează, în medie, o încredere ridicată sau moderat mare în guvernul lor național, în timp ce 43% continuă să raporteze o încredere scăzută sau inexistentă.
Raportul arată că un factor important al încrederii este dat de sentimentul cetățenilor că pot conta în luarea deciziilor politice altfel decât prin participarea la vot. Deși 68% cred că votul influențează acțiunile guvernului, doar 31% din electorat crede că are un cuvânt de spus în deciziile guvernamentale. Acest lucru sugerează că votul singur nu mai este suficient pentru ca cetățenii să se simtă ascultați, indicând necesitatea unor forme de participare mai continue și mai incluzive. Și acest aspect ce a fost evidențiat de Sondajul OECD privind Factorii de Încredere în Instituțiile Publice, sondaj ce a avut loc pe parcursul anului 2025 în cele 33 de țări membre și 5 candidate.
Așa cum rezultă comparativ cu sondajele anterioare, există variații semnificative între țări și categorii de populație. Deși în 2023 a existat o mică scădere a încrederii față de 2021, nivelurile de încredere s-au stabilizat ulterior și s-au îmbunătățit substanțial în aproximativ jumătate dintre țările unde anterior scăzuse. În majoritatea țărilor, încrederea în poliție, instanțe, administrația locală și administrația publică este mai mare decât în guvernul național.
Doar aproximativ patru din zece persoane sunt încrezătoare că utilizarea IA de către guvern ar putea duce la servicii publice mai adaptate și ar putea reduce costurile, cu rate mai mari în rândul respondenților familiarizați cu IA. Încrederea este însă și mai scăzută în ceea ce privește utilizarea IA cu transparență, corectitudine și protecția informațiilor personale.
Referitor la încrederea în instituțiile publice, justiție și presă , se remarcă procente ridicate , de peste 50% , cu unele vârfuri spre 60%, cu precădere în țările nordice și baltice precum și în unele țări vest europene. Interesant este faptul că pe măsură ce ne apropiem de estul și sudul Europei, nivelul general de încredere începe să scadă semnificativ.
Încrederea în biserică nu este măsurată în nici o țară OECD, indicatorul fiind irelevant în raport cu politicile publice destinate modernizării statului .
Tot ca regulă generală, în majoritatea țărilor poliția și armata sunt cotate în medie cu 10 procente în plus față de justiție, iar administrația publică locală de regulă la egalitate cu justiția sau cu până la zece procente mai puțin. Cu privire la justiție, cote neobișnuit de scăzute ale încrederii, de sub jumătate, au fost înregistrate în Portugalia 48%, Franța 45% , Italia 42% și Coreea de Sud 40%.
Cotele ridicate ale încrederii în poliție din majoritatea țărilor, își pot găsi explicația în faptul ca această instituție are majoritatea procedurilor standardizate și cunoscute de largul public, iar deciziile sunt puține și inapte să interfereze cu opinia publică. Forțele armate au de asemenea un grad ridicat de încredere, însă nu poate fi ignorat faptul că țările membre nu au mai fost în război de peste 80 de ani astfel încât capabilitățile reale ale armatelor nu sunt cunoscute.
Cu privire la încrederea în presă, dintre țările cu o încredere scăzută și foarte scăzută în mas media, se situează Japonia sub 50%,Marea Britanie, Germania , Austria , Italia , Slovenia și Coreea de Sud cu procente de sub 40%, Croația, Bulgaria și Grecia sub 30%.
În ceea ce privește România încrederea în guvern este la un nivel de 30% la fel ca și în Austria , Grecia , Polonia și Slovenia. Justiția și presa română sunt umăr la umăr, fiecare cu o cotă de încredere de 35%, ( ambele sub media europeană ), cotă identică cu cea din Polonia și foarte apropiată de Slovacia și Grecia, însă cu zece procente peste Croația și Bulgaria. Tot în România , parlamentul este creditat cu 25% încredere, iar partidele politice cu 18% . Funcționarii publici care refuză mita sunt percepuți ca fiind în procent de 25% față de 38% media europeană , capacitatea instituțiilor publice de a reacționa la plângerile cetățenilor este creditată cu 36% față de 42% media europeană, iar capacitatea guvernului de a proteja viețile oamenilor in caz de urgență este cotata la 36% față de 51% media europeană.
Sursa :OECD Survey on Drivers of Trust in Public Institutions 2026 Results | OECD
Horațiu Baias