Prin Decizia prim ministrului Nr. 520 din 18 noiembrie 2025 publicată în Monitorul Oficial Nr. 1065 din 19 Noiembrie 2025 privind atribuțiilor doamnei Oana-Clara Gheorghiu, a fost stabilit faptul că în scopul asigurării îndeplinirii priorităților majore din Programul de guvernare, doamna Oana-Clara Gheorghiu, viceprim-ministru,va coordona procesul de elaborare și avizare a proiectele de acte normative elaborate în domeniul reformei statului și eficientizării activității instituțiilor publice.
Decizia a stabilit, în concret, faptul că Oana-Clara Gheorghiu în calitate de viceprim-ministru, va aviza proiectele de acte normative cu impact bugetar, elaborate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, precum și de Ministerul Educației și Cercetării. Pe de altă parte însă, potrivit Hotărârii de Guvern Nr. 89/2020 Autoritatea pentru Digitalizarea României, denumită în continuare A.D.R., se organizează şi funcţionează ca structură cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării. Conducerea A.D.R. este asigurată de un preşedinte, cu rang de secretar de stat, numit şi eliberat prin decizie a prim-ministrului, așa cum arată articolul 8 al Hotărârii de Guvern.Se poate ușor remarca faptul că vicepremierul Oana Clara Gheorghiu nu avea nicio atribuție legală sau instituțională în raport cu activitatea A.D.R.
Aparent intempestiv, prin Decizia prim ministrului Nr. 174 din 30 aprilie 2026, Dragoş-Cristian Vlad a fost eliberat din funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Autorităţii pentru Digitalizarea României. Fără a avea atribuții în domeniul A.D.R. și fără a avea calitatea de purtător de cuvânt al Guvernului, vicepremierul Gheorghiu a simțit nevoia să justifice public, într-o postare pe Facebook, motivele deciziei ca fiind vorba de „eșecuri în lanț, probleme administrative și blocaje majore în digitalizarea României”, probleme administrative și blocaje majore în digitalizarea României.
Nu au fost aduse la cunoștința publicului existența vreunor rapoarte de audit sau acte de control care să stea la baza acestor imputații.
În acest context, șeful demis al A.D.R. a reclamat faptul că Dna Gheorghiu a avut contacte anterioare cu o firmă specializată în furnizarea de servicii digitale.
Probabil ca răspuns la această afirmație, Dna. Gheorghiu a susținut public faptul că statul român nu vrea digitalizare, stat din care dânsa face parte integrantă și chiar într-o poziție de top. Afirmația nu a fost însoțită de nici un fel de precizări referitoare la care anume sunt acele autorități sau instituții publice, care se opun digitalizarii, cum și în ce fel s-a constatat acest lucru acest lucru și de către cine anume.
Nici de această dată nu a precizat dacă s-a efectuat vreun audit în acest domeniu și care anume au fost constatările. Nedocumentată în vreun fel, afirmația se înscrie mai mult într-un registru emoțional, care poate fi uneori foarte util în a pregăti sau a estompa ceva anume .
Întâlnirea dintre grupul Schwartz și instituțiile-cheie ale statului român
Conform propriei sale declarații publice, Dna Gheorghiu a confirmat faptul că în perioada 19-20 ianuarie 2026 a avut loc la Guvern “o întâlnire publică, înregistrată în RUTI şi comunicată pe pagina sa de Facebook, între reprezentanţi ai grupului Schwartz şi instituţiile române implicate în digitalizare: ADR, MAI, STS, SRI, MAPN, MEDAT” la care dânsa a participat la deschidere o oră, restul fiind discuţii tehnice între specialişti.”
Nu se cunoaște în acest moment în baza căror atribuții stabilite la nivel guvernamental, la solicitarea sau din dispoziția cui anume, vicepremierul României a inițiat această activitate de intermediere comercială între o firmă privată și autorități publice relevante la nivel național. Și dacă întrevederile nu au avut un scop comercial și nu au fost organizate pentru încheierea unor eventuale contracte viitoare, așa cum se susține, atunci ne întrebăm care anume ar fi putut fi scopul acestei întrevederi. Nu rămân decât variantele în care întâlnirile au avut fie caracter didactic, fie caritabil sau pur și simplu de agrement.
De asemenea menționarea întâlnirii în acel registru guvernamental, nu constituie o cauză exoneratoare de răspundere în cazul depășirii unor atribuții, sau în cazul eventualei încălcării ale unor acte normative cu caracter administrativ, civil sau penal.
În continuare , în încercarea de a-si justifica demersul și alegerea firmei invitată la discuții , vice prim-ministrul României pare că apasă iar butonul emoției, indicând grupul Schwartz ca fiind “creatorul a peste 600.000 de locuri de muncă în România şi unul dintre pionierii ecosistemului digital european, orientat către suveranitate digitală.”
Nu au fost identificate date publice din care să rezulte faptul că această entitate juridică a angajat direct sau indirect peste jumătate de milion de români, însă după spusele Oanei Gheorghiu ar lucra doar pentru grupul Schwartz peste 10 % din totalul populației active de 6.620.722 persoane care erau înregistrate în Revisal la sfarsitul anului 2025.
Numirea noului președinte ADR și legătura cu aparatul vicepremierului
Surprinzător sau nu, în locul lui Dragoș Vlad, Guvernul l-a numit la conducerea A.D.R. pe Aurel-Cătălin Giulescu, fost consilier de stat care a activat tocmai în aparatul de lucru al vicepremierului Oana Gheorghiu.
Nu mă intimidează și nu renunț a susținut public Oana Gheorghiu, activând din nou butonul emoțional , nefiind însă clar la ce anume nu dorește să renunțe, câtă vreme tot dânsa a susținut că demersul în litigiu a fost o simplă întâlnire în care a avut rol de mediator.
Și ca o constatare , se pare că a devenit o obișnuință pentru membrii guvernului, ca la cele mai multe decizii controversate să se susțină că acestea s-au făcut „pentru a asigura succesul jaloanelor din PNRR”.
Cât despre modul în care prim ministrul se poziționează față de această situație , considerăm notabilă poziția președintelui Consilului Fiscal, Dnul Daniel Dăianu, potrivit căruia viitorul premier trebuie să aibă inteligență și înțelepciune .
Internet Cafe News