Și-a pus mâinile în șold și a făcut ceea ce știe mai bine, și anume să-și exprime antipatia față de corpul magistraților. Foarte vocală în privința reformelor unor companii naționale, reforme care oricum nu erau în atribuțiile sale și pentru care nu era nici calificată, nici învestită în vreun fel, auzindu-și numele într-un document oficial al CSM, Oana Gheorghiu pozează din nou în victimă.
„Nicio instituţie nu este ferită de critici într-o democrație”, spune ea, referindu-se la propriile poziții publice anti-magistrați. Dar tocmai acum trebuie să i se spună că nici ea, în calitate de viceprim-ministru, nu este ferită de criticile CSM, critici care, se pare, o irită peste măsură.
Ca expresie a acestei iritări, Gheorghiu acționează din nou pârghia emoțională, vorbind despre pensiile de serviciu ale magistraților. Ca viceprim-ministru, Oana Gheorghiu este, se pare, singura persoană din România care încă nu a aflat (fiecare după puteri) că o lege de ajustare a pensiilor de serviciu a fost deja adoptată cu o largă majoritate de coaliția care o menține și pe ea în prim-plan și că această lege a fost deja publicată în Monitorul Oficial.
Conștientă sau nu de faptul că a fost așezată pe frontispiciul Guvernului mai degrabă cu rol de advertising în favoarea coaliției, Oana Gheorghiu încearcă asiduu, profitând și de această poziție, să-și construiască imaginea unei eroine naționale a reformei, reformă la care nu are nici atribuții și nici contribuții.
Pe de altă parte, faptul că, în calitate de persoană care și-a stabilit singură un salar de 20.000 de lei din donații – adică salariul unui magistrat cu 20 de ani vechime – a acuzat ulterior acest corp profesional că ia de la „ gura copiilor care se culcă flâmănzi”, denotă o acțiune conștient perfidă a unei persoane care face eforturi să îndrepte atenția publicului într-o altă direcție decât asupra propriei persoane, atunci când imaginea ei ar putea fi în pericol.
Polițiștii și militarii nu plătesc și nu au plătit niciodată contribuția de asigurări sociale (CAS), în cazul lor operând o scutire de 100%, prin efectul articolului 141 litera c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.Și legislația anterioară era identică , respectiv articolul 29616 literele c)7 și e)1 din Legea 571/2003, prevedeau scutirea totală de la plata CAS a polițiștilor și a personalului militar.
Practic, polițiștii și militarii se află la a doua generație care beneficiază de pensii necontributive în proporție de 100%, iar pentru pensionare e suficient tot 25 de ani de activitate ca și în cazul magistraților însă acest lucru nu deranjează pe nimeni. De aici apare întrebarea: de unde această aversiune împotriva magistraților?
Există, fără îndoială, mulți cetățeni nemulțumiți de durata anchetelor sau a proceselor ori de unele decizii discutabile. Printre aceștia se ascunde însă și o altă categorie de persoane: cei care critică, știind foarte bine că pot fi criticați la rândul lor, dar mai ales cei care au probleme judiciare.
Antipatia față de justiție nu este specifică doar celor care au avut experiențe neplăcute, ci și celor care au ceva de ascuns și care, mai devreme sau mai târziu, ajung să dea explicații în fața organelor judiciare. Istoria recentă a justiției este plină de exemple ale unor persoane aparent dezinteresate și „iubitoare de popor”, dar care lansau critici prin care nu făceau decât să-și preconstituie un capital de antipatie față de organele judiciare, foarte util în momentul în care urmau să fie chemate să dea explicații.
Nu știm din care categorie face parte Oana Gheorghiu, dar vom afla în timp.
Internet Cafe News