Parlamentul României a adoptat Legea 106/2026 de ratificare a Acordului de parteneriat dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte și membrii Organizației statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific pe de altă parte (OSACP) semnat inițial la Apia, Samoa, la 15 noiembrie 2023.
OSACP au participat la semnarea acestui acord în forma sa de organizare prevăzută în baza Acordului de la Georgetown versiunea revizuită din 2019, (acord semnat inițial în 1975 de instituire a Organizației statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific și care a atribuit Organizației Statelor Africane, Caraibiene și Pacific (OACPS) statutul de organizație internațională.)
Acest nou acord UE-OSACP semnat în 2023 în Samoa, înlocuiește precedentul acord semnat în 2000 la Cotonou -Republica Benin, document care la acea vreme se limita doar la combaterea sărăciei , și promovarea de politici publice în diverse sectoare de activitate. Noul document cuprinde foarte multe elemente de noutate în materia cooperării judiciare, inclusiv în combaterea diverselor categorii de infracțiuni. Deși nu acoperă încă materia extrădării, aceasta fiind lăsată deocamdată la latitudinea relațiilor bilaterale, noul acord prevede obligații solide în sarcina părților semnatare în ceea ce privește asistența juridică reciprocă în materie penală, combaterea unei palete largi de infracțiuni inclusiv cele de corupție , asimilate acestora și criminalitate organizată precum și recuperarea bunurilor dobândite prin infracțiune ( asset recovery).
ELEMENTE DE NOUTATE
Principalul element de noutate este prevăzut în cuprinsul Părții întâi a dispozițiilor generale ale Acordului , în articolul 9 alineatul 3 care prevede faptul că „în cazul în care pedeapsa cu moartea este prevăzută în legislația națională și este încă aplicată, părțile aderă la respectarea garanțiilor procedurale și la standarde minime convenite la nivel internațional.”
Este pentru prima dată de la adoptarea tratatului de la Maastricht în 1992, ( TFUE) când Uniunea Europeană admite în cadrul unui document de asemenea nivel , dreptul părților semnatare de a aplica pedeapsa cu moartea, sub rezerva aplicării garanțiilor procedurale în cadrul desfășurării procedurilor judiciare.
Mai mult decât atât, UE se angajează în conformitate cu articolul 65 alineat 4 din cadrul Protocolului regional Africa ca parte a Acordului, să sprijine sistemul african al drepturilor omului, în special Comisia Africană pentru Drepturile Omului și ale Popoarelor, precum și Curtea Africană a Drepturilor Omului și ale Popoarelor, și înțelege să se asigure că toate statele africane respectă hotărârile Curții.
În același timp prin articolul 19 alineatul 3 al Părții întâi, semnatarii Acordului consideră necesară înființarea și funcționarea eficace a Curții Penale Internaționale (CPI). Părțile își reiterează angajamentul de a coopera pe deplin cu mecanismele de justiție penală naționale, regionale și internaționale, inclusiv cu CPI, în conformitate cu principiul complementarității, statele semnatare fiind încurajate să ratifice și să pună în aplicare Statutul de la Roma al CPI .
STRUCTURĂ ȘI PUNERE ÎN APLICARE
Potrivit articolului 6, Acordul este alcătuit din partea generală, trei protocoale regionale și două anexe și sunt obligatorii din punct de vedere juridic pentru părți. Punerea în aplicare a celor trei protocoale regionale se face în conformitate cu principiile generale convenite în partea generală, iar protocoalele regionale sunt obligatorii din punct de vedere juridic pentru partea UE și pentru fiecare membru care face parte din regiunea în cauză respectiv membrii OSACP din Africa, cei din zona Caraibilor și Pacific. Nicio dispoziție din protocoalele regionale și niciun element din interpretarea și punerea în aplicare ale acestora nu pot să afecteze dispozițiile din partea generală sau deciziile Consiliului de miniștri OSACP-UE și nici să se abată de la acestea.
DOMENII DE COOPERARE JUDICIARĂ
Acordul UE-OSACP instituie un parteneriat politic consolidat, în cadrul căruia se depun eforturi pentru consolidarea mecanismelor de justiție penală la toate nivelurile, în vederea generării unor rezultate reciproc avantajoase cu privire la interesele comune ale părților și în conformitate cu valorile lor comune. Acordul este menit să contribuie la realizarea obiectivelor prevăzute în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată la summitul Organizației Națiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă din 25 septembrie 2015 și a Acordului de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a ONU asupra schimbărilor climatice, la Paris la 12 decembrie 2015.
Acordul vizează promovarea, protejarea și garantarea drepturilor omului, a principiilor democratice, a statului
de drept , bunei guvernanțe, egalitatea de gen, punerea în aplicare făcând-se potrivit articolului 2 în baza principiilor responsabilității comune, al solidarității, al reciprocității, si al asumării răspunderii.
Articolul 9 al Părții întâi a acordului prevede promovarea reciprocă a drepturilor omului, democrația și statul de drept libertatea de opinie și de exprimare, libertatea de întrunire și de asociere, și libertatea de gândire, de religie și de convingere. Cu privire la cele mai grave infracțiuni care afectează comunitatea internațională, părțile se asigură în cadrul Acordului că acestea sunt investigate și urmărite penal în mod echitabil și eficace, luându-se măsuri la nivel național, regional și internațional după caz, fiind menționate cu precădere genocidul, crimele împotriva umanității și crimele de război, așa cum se arată în cuprinsul articolului 19.
Potrivit articolului 21 părțile își consolidează cooperarea în scopul de a preveni și a combate criminalitatea organizată , traficul de persoane și introducerea ilegală de emigranți, traficul ilicit de arme, de materiale periculoase, de stupefiante și de precursori ai acestora, de floră și faună sălbatică, de lemn și de bunuri culturale și alte activități economice și financiare ilegale.
Este prevăzută și susținerea de către părți a standardelor Convenției ONU împotriva criminalității transnaționale organizate, întocmită la New York la 15 noiembrie 2000, și ale Protocolului la aceasta privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane, în special de femei și copii, protecția persoanelor aflate în situații vulnerabile, inclusiv femeilor, copiilor și minorilor neînsoțiți, și nevoilor specifice ale acestora. Părțile se obligă să amplifice eforturile de recuperare și restituire a activelor furate și de combatere a tuturor formelor de criminalitate organizată. În acest sens, ele consolidează cadrele juridice și administrative de combatere a spălării banilor și a fluxurilor financiare ilicite, inclusiv a fraudelor fiscale și a fraudelor din domeniul achizițiilor publice, și a corupției active și pasive atât din sectorul privat, cât și din sectorul public.
Articolele 24-26 detaliază cooperarea privind combaterea traficului ilicit de droguri securitatea cibernetică și criminalitatea informatică schimbul de informații și măsuri legate de investigații.
CADRUL INSTITUȚIONAL
Potrivit articolului 86 al Părții întâi, cadrul instituțional este alcătuit din trei organisme comune la nivelul membrilor OSACP și al UE, respectiv Consiliul de miniștri OSACP-UE, Comitetul înalților funcționari la nivel de ambasadori OSACP-UE (CIFNA OSACP-UE) și Adunarea Parlamentară Paritară OSACP-UE.
Consiliul de miniștri OSACP-UE este format, pe de o parte, dintr-un reprezentant al fiecărui membru al OSACP la nivel ministerial și, pe de altă parte, din reprezentanți ai Uniunii Europene și ai statelor membre ale acesteia la nivel ministerial. Este coprezidat, pe de o parte, de președintele desemnat de către membrii OSACP și, pe de altă parte, de președintele desemnat de partea UE. Funcțiile Consiliului de miniștri OSACP-UE sunt furnizarea de îndrumări politice strategice supravegherea punerii în aplicare eficace și coerente a prezentului acord . Consiliul de miniștri OSACP-UE adoptă decizii care sunt obligatorii pentru toate părțile, dacă nu se prevede altfel, sau formulează recomandări cu privire la oricare dintre funcțiile sale
CONSILIILE REGIONALE DE MINISTRII
Articolul 92 prevede înființarea si existenta consiliilor regionale de miniștri adică câte un consiliu de miniștri pentru fiecare dintre cele trei protocoale regionale: Consiliul de miniștri Africa-UE , Consiliul de miniștri Caraibe-UE și Consiliul de miniștri Pacific-UE care sunt alcătuite , pe de o parte, dintr-un reprezentant al fiecărui stat parte la nivel ministerial și, pe de altă parte, din reprezentanți ai Uniunii Europene și ai statelor membre ale acesteia la nivel ministerial.
Aplicarea teritorială a acordului este incidentă , pe de o parte, teritoriilor în care se aplică Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și în condițiile prevăzute în respectivele tratate și, pe de altă parte, teritoriilor membrilor OSACP.
INTRARE IN VIGOARE , DURATĂ ȘI REVIZUIRE
În conformitate cu prevederile articolului 98, Acordul intră în vigoare în prima zi din a două lună care urmează datei la care
Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia și cel puțin două treimi din membrii OSACP și-au încheiat procedurile interne respective în acest scop și și-au depus instrumentele prin care își exprimă consimțământul de a-și asuma obligații la Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene (denumit în continuare „depozitarul”), care transmite o copie certificată Secretariatului
Organizației statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific. Acordul se încheie pentru o perioadă inițială de 20 de ani. Cu trei ani înainte de sfârșitul perioadei inițiale, părțile deschid un dialog în vederea revizuirii dispozițiilor care vor guverna ulterior relațiile dintre ele. Acordul se prelungește tacit cu o singură perioadă de cinci ani, cu excepția cazului în care intervine o decizie de denunțare sau de prelungire, convenită de părți înainte de sfârșitul perioadei inițiale de 20 de ani.
Horațiu Baias