Parlamentul României a adoptat Legea nr. 137/2026, act normativ prin care este instituit, pentru prima dată, un cadru juridic dedicat recunoașterii persoanelor afectate de evenimentele din 13–15 iunie 1990 și acordării unor drepturi și măsuri reparatorii acestora.
Legea stabilește categoriile de beneficiari și condițiile în care aceștia pot obține recunoașterea statutului de victimă. În acest sens, sunt avute în vedere, în principal, următoarele categorii de persoane: urmașii celor decedați în timpul evenimentelor, persoanele rănite, precum și persoanele reținute sau arestate în perioada 13–15 iunie 1990.
Recunoașterea acestor calități nu operează de drept, ci este condiționată de parcurgerea unei proceduri administrative. Persoanele interesate trebuie să formuleze o cerere și să facă dovada participării la evenimente, prin depunerea documentelor justificative la Departamentul pentru Recunoașterea Victimelor Mineriadelor, structură nou înființată în cadrul Secretariatului de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist.
Organizarea și funcționarea acestui departament urmează să fie detaliate printr-un regulament aprobat prin ordin al secretarului de stat, act administrativ care va stabili procedura de soluționare a cererilor, documentația necesară și modul de evaluare a probelor.
Legea instituie și garanții procedurale specifice. Deciziile de respingere a cererilor pot fi contestate la Secția de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București, în condițiile Legii contenciosului administrativ. Totodată, actul normativ permite oricărei persoane interesate să formuleze contestații cu privire la recunoașterea calității unei alte persoane, atunci când apreciază că aceasta nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege.
Persoanele cărora li se recunoaște statutul de victimă beneficiază de un pachet de drepturi și facilități, printre care: o indemnizație lunară în cuantum de 5.000 lei, acces gratuit la tratamente și medicamente în unitățile sanitare aparținând Ministerului Sănătății, atribuirea gratuită a unui loc de veci, reducerea cu cinci ani a vârstei standard de pensionare, scutirea de la plata impozitului pe proprietate, gratuitate la transportul urban și efectuarea anuală a 12 călătorii dus-întors pe calea ferată.
Aspecte susceptibile de dificultăți în aplicarea legii
Din perspectivă practică, aplicarea Legii nr. 137/2026 poate genera o serie de probleme juridice care vor necesita clarificări prin normele de aplicare și, ulterior, prin jurisprudență. Printre acestea se numără:
- standardul probator necesar pentru dovedirea participării la evenimente, în special în situațiile în care documentele oficiale lipsesc sau sunt incomplete;
- criteriile de evaluare a probelor și întinderea marjei de apreciere a autorității administrative în soluționarea cererilor;
- regimul contestațiilor formulate de terți, inclusiv delimitarea interesului legitim necesar pentru contestarea dosarului unei alte persoane;
- raportul dintre drepturile conferite de această lege și alte regimuri reparatorii existente, în ipoteza în care aceeași persoană beneficiază sau solicită drepturi în temeiul unor acte normative diferite;
- impactul întârzierii adoptării regulamentului de organizare și funcționare al departamentului asupra exercitării efective a drepturilor recunoscute de lege.
În consecință, eficiența mecanismului instituit de Legea nr. 137/2026 va depinde nu doar de conținutul actului normativ, ci și de modul în care normele de aplicare vor detalia procedura administrativă și de interpretarea pe care instanțele de contencios administrativ o vor da dispozițiilor sale.
Horațiu Baias