Sarajevo este capitala și cel mai mare centru urban din Bosnia Herțegovina, cu o populație estimată la 275,524 de locuitori (în decembrie 2013 ), precum și Republicii Srspka, cât și a Cantonului Sarajevo. În perioada 1992-1996 în timpul războiului din fosta Iugoslavie, orașul a fost scena unor lupte între grupările militare rivale sârbe și bosniace, soldate cu numeroase distrugeri și pierderi de vieți omenești. În timpul asediului Sarajevo, peste 300 de lunetiști poziționați pe culmile ce împrejmuiesc localitatea, au tras asupra locuitorilor din oraș ucigând 225 de persoane, inclusiv 60 de copii. Scopul acestora era cunoscut la vremea respectivă și a constat în generarea unui sentiment de teamă în rândul populației civile, astfel încât aceasta să părăsească orașul, în acest fel urmărindu-se realizarea unei epurări etnice în favoarea sârbilor.Deși au trecut 30 de ani de atunci, până în prezent, niciun lunetist nu a fost adus în fața justiției.
De dată recentă însă au apărut relatări ale unor persoane implicate în evenimentele de la acea vreme și care susțin că printre lunetiștii sârbi se aflau și turiști străini cu posibilități financiare peste medie, care, contra unor sume de bani consistente primeau permisiunea să vâneze civilii surprinși pe străzile orașului, trăgând din poziții ascunse și sub protecția anonimatului. De organizarea aceastei crime de război este suspectată în primul rând Armata Republika Srpska (Armata Sârbilor Bosniaci ) condusă de generalul Ratko Mladici, ulterior găsit vinovat de săvârșirea infracțiunii de genocid de către Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie. Această armată înconjurase Sarajevo în timpul asediului, bombardând orașul și trăgând asupra țintelor civile din pozițiile sale din jurul orașului.
Informațiile au făcut obiectul unui film documentar de 75 de minute intitulat Sarajevo safari al regizorul sloven Miran Zupanic, care a fost difuzat în premieră chiar la Sarajevo în anul 2022.
La sfârșitul anului 2025 jurnalistul italian Ezio Gavazzeni a susținut la rândul, său faptul că a intrat în posesia unor informații neverificate încă, dar care dacă ar fi reale ar confirma tezele din filmul regizorului sloven.Ca urmare a acestui fapt, procurorii italieni din Milano au demarat o anchetă, în prezent efectuându-se verificari asupra unui numar de 5 persoane înformează Reuters.Cei cinci par să aibă cetățenie italiană potrivit unor detalii furnizate de The Guardian, însă nu se exclude participarea la aceste crime și a cetățenilor din alte țări UE și nu numai. Anchetele nu sunt simple datorită intervalului mare de timp scurs și a dificultății de a identifica martori, însă cel mai mare obstacol întâmpinat până în prezent de anchetatori este refuzul părții sârbe de a coopera pentru aflarea adevărului.
Horațiu Baias